Sunt lucruri pe care le poți face poate doar o dată în viață. Unii sunt mai norocoși, alții nu. Eu fac parte din prima categorie. Printre lucrurile pe care mi le doresc cel mai mult este să trăiesc momente memorabile, atât de memorabile încât să nu le pot uita și să mi le amintesc, mai târziu, cu liniște și plăcere.
Pentru că, până la urmă, suntem ca un tren care merge prin viață. Ne oprim în gări, stăm puțin, lăsăm pasageri să urce pentru o stație sau două. Unii rămân mai mult, alții mai puțin. Așa sunt și amintirile frumoase: fac parte din trenul tău, doar că ele nu coboară niciodată. Merg cu tine până la capăt.
Mi-am dorit mult să ajung la un concert cu Astor Piazzolla, dar nu am apucat să-l văd live. Nu a fost să fie. În schimb, am avut șansa să-i ascult pe cei din Quinteto Astor Piazzolla, la Ateneul Român. Și pot spune, fără nicio exagerare, că nu am scos un sunet. Am respirat atât de ușor, încât să las fiecare notă să mi se imprime pe piele și să rămână acolo. De asta sunt frumoase momentele unice.
Astor Piazzolla nu a fost doar un compozitor. A fost un răscolitor de suflete. Un rebel care a luat tangoul din sălile de dans și l-a dus în marile săli de concerte ale lumii. A combinat tradiția cu jazzul, cu muzica clasică și cu tot ce a simțit că trebuie spus altfel. Așa s-a născut Nuevo Tango, un limbaj muzical direct, fără perdea, fără artificii. Un limbaj care ajunge acolo unde cuvintele nu mai au ce căuta.
Libertango, Adiós Nonino, Oblivion, Milonga del Ángel. Dacă ai auzit măcar una dintre aceste piese, știi deja despre ce e vorba. Știi că e ceva care rămâne și se lipește de tine. Din punctul meu de vedere, și din perspectiva multor artiști, Piazzolla a reinventat tangoul. A devenit un fenomen planetar. Chiar dacă unii nu îi cunosc numele, muzica lui le este deja familiară, din filme, din scene, din viață.
A fost prima dată când am intrat în Ateneu. Am rămas cu un zâmbet de admirație întipărit pe chip de la intrare și până la final. Acolo te pierzi, plutești, și îți ia timp să revii. Quinteto Astor Piazzolla este ansamblul oficial al Fundației Piazzolla, creat pentru a păstra viu sunetul original, bandoneon, pian, vioară, chitară și contrabas. Cinci voci care se adună într-una singură.
Am fost împreună cu iubita mea, care știa ce înseamnă acest moment pentru mine și mi-a făcut surpriza să cumpere biletele. I-a plăcut. Vibrația, energia și felul în care muzicienii transmit sunt greu de pus în cuvinte. Am mai ascultat muzicieni care cântă Piazzolla, unii chiar foarte bine. Dar aceștia sunt altceva. Sunt un fenomen.
Implicarea lor emoțională este atât de puternică încât pielea de găină apare din primul sunet. Muzicienii cvintetului au primit Latin Grammy pentru cel mai bun album de tango în 2019 și au cântat pe scene din Statele Unite, America Latină, Europa și Asia. În seara de 31 mai 2025, la ora 20:00, la Ateneul Român, am trăit un moment rar. Un moment de grație care a rămas.
Așa că, dacă vreodată aveți ocazia să-i ascultați live, să nu-i ratați. Lăsați-i să urce în trenul vieții voastre. Sunt amintiri memorabile. Amintiri care nu coboară niciodată.
Până atunci, puteți simți o parte din magia asta aici, într-un concert susținut la Philharmonie de Paris.
Să rămânem aproape. Te invit să facem drumul acesta împreună și să rămâi la curent cu tot ce prinde viață în activitatea mea muzicală. Ne putem vedea pe Youtube și Facebook, unde împărtășesc proiectele, concertele și muzica pe care o creez. De asemenea, te invit să vizitezi și site-ul meu oficial pentru a descoperi mai multe despre parcursul meu. Este locul unde ne întâlnim pentru a rămâne conectați la sunet și la poveștile pe care le ofer cu drag.
